hunedoaraturism.ro Web analytics

Tara Zarandului | Turism in Hunedoara

Fotografii realizate de: Remus Suciu, Claudiu Mladin, Raoul Poenar, Bogdan Bal, Cazan Călin

DESCOPERĂ

   Ţara Zarandului se întinde pe versantul vestic al Munţilor Apuseni, de o parte şi de alta a Crişului Alb, fiind una dintre cele mai bogate rezervaţii de tradiţii arhaice din România.

   Satele din această zonă sunt aşezări de tipul risipit în cătune şi crânguri, pe cursul râurilor şi pâraielor, pe Crişul Alb şi afluenţii săi, în fundul văilor, urmând firul apelor, toate având o frumusețe cu totul aparte. Este o zonă în care omul se încadrează armonios cu natura.

Ocupaţiile principale ale locuitorilor din Ţara Zarandului au fost şi, în cea mai mare parte, au rămas: agricultura, creşterea animalelor, pomicultura, mineritul şi meşteşugurile ţărăneşti, prelucrarea lemnului, cele industriale de tipul prelucrării pietrei, precum şi cărbunăritul şi vărăritul.

   Moții sunt meșteri renumiți în prelucrarea lemnului, fiind vestiți bărdaşi, dulgheri, tâmplari, vărari, spătari, rotari etc. Aceste meserii i-au făcut cunoscuți pe moți în întreg Ardealul. Pe lângă prelucrarea lemnului, în satele zărăndene se mai practică și alte meșteșuguri populare: spătăritul, rotăritul, dogăritul, fabricarea buciumelor și a fluierelor.

   Olăritul a rămas din cele mai vechi timpuri un meşteşug practicat de aproape toți sătenii din Obârşa și Tărnăvița dar şi din localităţile limitrofe, olarii din aceste sate fiind prezenți la cele mai importante târguri meşteşugăreşti de la Brad, Deva, Abrud, Câmpeni, Hălmagiu, Arad, Haţeg, Caransebeş, Sibiu şi Reşiţa, la Târgul de pe Muntele Găina.

Portul popular din Ţara Zarandului este sobru şi destul de simplu, de o eleganță aparte, cu broderii nesofisticate cu flori, cruciuliţe şi benzi de culoare neagră.

Arta populară de pe Valea Crișului Alb este bine reprezentată în contextul spiritualităţii artistice a oamenilor locului. Renumite sunt piesele confecţionate din lemn: furci de tors, piue, căuce, tocuri de coasă, codorişti de bici, linguri, cupe, precum şi o varietate impresionantă de vase de lemn: doniţe, ciubere, butoaie, căzi pentru fructe etc., frumos ornate prin pirogravură.

Obiceiurile şi datinile populare zărăndene s-au cristalizat de-a lungul timpului, fiind în principal legate de ciclul vieţii, de ocupaţii, anotimpuri, și s-au transmis din generaţie în generaţie. Aceste tradiţii erau însoţite de producţii folclorice specifice acestei zone, cum sunt cunoscutele ţarini, un model rafinat al jocului de perechi.

Din ciclul obiceiurilor populare de peste an, cele mai spectaculoase sunt: Viflaemul (Irozii), Steaua, Lumea, Sorcova şi Ţurca, foarte bine reprezentate în satele comunei Băiţa (Hărţăgani, Câinelul de Sus şi Ormindea), Blăjeni, Ribiţa, Buceş (Mihăileni şi Stănija), Vaţa de Jos (Ciungani, Prăvăleni, Căzăneşti şi Ociu).

În zilele noastre, cea mai importantă sărbătoare tradițională în aer liber, considerată cea mai mare de acest gen din România, este vestitul Târg de fete de pe Muntele Găina, care are loc în fiecare an, în cea mai apropiată duminică de Sf. Ilie (20 iulie). Pe acest munte, care se află la altitudinea de 1486 metri, se adună zeci de mii de oameni, la hotarul a patru judeţe (Hunedoara, Alba, Arad şi Bihor), din ţară şi din străinătate.

An de an, în Ţara Zarandului se desfăşoară importante manifestări artistice: Festivalul concurs „Comori folclorice” pentru tarafuri și grupuri instrumentale (Brad),Târgul meșterilor populari la Obârşa, com. Tomeşti, Festivalul concurs pentru tineri solişti de muzică populară Felician Fărcaşiu,Serbările Naţionale de la Ţebea, Întâlnirea moților cu istoria (Dupăpiatră, com. Buceş),Omagiu lui Crişan (Crişan, com. Ribiţa), Pe urmele lui Horia, Cloşca şi Crişan (Curechiu, com. Bucureşci), precum şi o mulţime de serbări ţărăneşti, tradiţionalele nedei şi aniversările Fiilor satului în mai toate comunele Ţării Zarandului.