hunedoaraturism.ro Web analytics

Tara Hategului | Turism in Hunedoara

Fotografii realizate de: Remus Suciu, Claudiu Mladin, Raoul Poenar, Bogdan Bal, Cazan Călin

DESCOPERĂ

  În sud-vestul Transilvaniei se află Țara Hațegului, străveche zonă de etnogeneză românească, ținut care a adăpostit de-a lungul vremii două capitale ale pământului românesc: la Grădiştea Muncelului a fost capitala Daciei lui Decebal, iar la marginea de apus, Ulpia Traiana, capitala Daciei Romane.

  O altă mărturie a acestui ţinut istoric o formează „Ohabele”, foste stăpâniri feudale care se bucurau de imunitate fiscală, administrativă, judiciară şi militară. În Ţara Haţegului au fost amintite opt ohabe: Ohaba, Ohaba de sub Piatră, Ohaba Stănceşti, Ohaba Streiului, Ohaba Ponorului şi altele.

  Ţara Haţegului este menţionată în cele mai vechi documente cu privire la formarea primelor voievodate româneşti (1247).

Zona etno-folclorică este importantă sub aspectul meșteșugurilor tradiționale, al costumelor populare, al tradițiilor și obiceiurilor.

   Meşteşugurile populare săteşti şi arta populară au un anumit specific în Ţara Haţegului. Astfel, mobilierul (lăzile de zestre, scaunele, mesele etc.) este confecţionat din lemn de fag, la fel și furcile de tors (de la Clopotiva, Baru și Râu Bărbat), căucele, bâtele ciobănești. Țesăturile populare executate în gospodăriile țărănești - covoare, tindeie, păretare, pricoiţe – au o eleganță conferită de motivele decorative de înaltă ținută estetică. De asemenea, olăritul este bine reprezentat în centrele ceramice de la Baru Mare, Baru Mic, Crivadia şi Haţeg, centre care alimentau Ţara Haţegului, Valea Jiului şi Valea Streiului cu produse ceramice.

   Costumul popular din Ţara Haţegului, de o extremă varietate, se remarcă prin simplitate şi caracterul arhaic. Înclinarea uneori spre exuberanţă, culorile tari ale bănăţenilor, bogăţia cusăturilor din portul pădurenilor sau fineţea şi sobrietatea cromatică din portul mărginenilor dinspre răsărit au influenţat diversitatea portului haţegan. De la Subcetate spre nord, pe valea inferioară a râului Strei, se întâlnesc trei zone distincte ale portului popular: zona de la sud-vest (Ocolişul Mare, Ruşi, Măceu); de est (Vâlcele, Boşorod); la nord (Strei Sângeorz, Strei-Săcel, Ohaba Strei). Urmează aşezările întinse spre est, cu case risipite pe Platforma Luncanilor, unde costumul popular al locuitorilor prezintă influenţe din mărginimea Sebeşului.

   Folclorul muzical şi coregrafic este reprezentat de „haţegane”, „line”, la care se adaugă şi alte obiceiuri cum ar fi: „Strigarea peste sat”, ca obicei de primăvară sau „Încununarea boului”, ca obicei de vară.