La o altitudine de puțin peste 350 de metri, pe râul Geoagiu, se află stațiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi. Situată la poalele Munților Metaliferi, stațiunea Geoagiu-Băi, este unul dintre locurile în care, cu mult timp în urmă, erupeau vulcani în plină activitate.

   Lângă stațiunea modernă de astăzi, chiar în centru, se află vechiul punct balnear destinat recuperării romanilor – Termele daco-romane. Pașii vă vor purta spre ceea ce, aparent, este o movilă calcaroasă, care adăpostește vechea bijuterie balneară a antichității. După cucerirea Regatului Dacia, romanii au descoperit aici un loc bogat în ape minerale şi termale, exploatate chiar de daci. Necesitatea de apărare a acestor locuri i-a împins pe romani să construiască aici castrul GERMISARA. Thermae „Germisara” sau băile termale romane din Stațiunea Geoagiu-Băi se păstrează aproape în aceeași formă ca în Antichitate și sunt construite într-un promontoriu circular. Băile au funcționat în două faze (Germisara și ulterior Termele Dodonei). În anul 1935, la săparea primelor bazine moderne, au fost dezgropate statuile reprezentându-i pe Esculap (Aesculap) și Egeea (Hygeea). Ele stau mărturie vieții intense din acele timpuri, iar printre multele artefacte (șapte plăcuțe votive din aur) și obiecte de uz cotidian din acea epocă s-au mai găsit și dovezi care atestau prezența unui templu dedicat Nymphaelor, precum și depuneri de altare, statui, monede și obiecte din metal prețios.

   Astăzi, din anticul complex termal, odată ajunși la Geoagiu, puteți vedea vechile terme (bazinul cu apă care nu îngheață nici iarna), tunelul (săpat în anii ’80) și banchetele laterale, precum și rețeaua de canale care furniza apa. Istoricii susțin că un detaşament al Legiunii a XIII-a Gemina, cantonată la Apullum, este cel care a săpat în calcar instalația balneară ale cărei vestigii se văd şi astăzi. Mai mult, se cunoaşte chiar şi numele constructorului, Lucretius Aqvila, imprimat pe o ţiglă fixată în peretele bazinului mic.

   Arheologii menționează că în inscripţiile descoperite prin săpături arheologice se află mărturia unui ofiţer roman, care mulţumea divinităţilor protectoare şi lui Esculap (venerat ca zeu al izvoarelor calde), în special pentru apele acestor băi, care l-au salvat de la moarte. Băile erau frecventate şi de guvernatorii provinciei, care – în bazinul mare al termelor – au ridicat un altar lui Esculap, dar şi zeiţei sănătăţii – Hygeea, sub comanda lui Furius Saturninus, guvernator al Daciei în anul 165. De altfel, patru versuri gravate pe o piatră descoperită în ruinele băilor, descriu venerația pe care romanii o aveau pentru nimfe, făpturi mitice, protectoare ale izvoarelor termale.

   Un adevărat SPA al lumii antice, Termele romane de la Geoagiu Băi deschid oricărui vizitator porțile către o lume apusă, plină de istorie, culoare și eleganță.